Ce înseamnă, de fapt, domul de căldură. Explicația fenomenului care a încins Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Europa traversează în aceste zile un episod timpuriu de căldură, generat de instalarea unui dom de căldură deasupra continentului, fenomen explicat de Administrația Națională de Meteorologie.

Specialiștii arată că structura atmosferică funcționează ca un blocaj persistent, menținând temperaturi ridicate pe arii extinse.

Ce înseamnă, de fapt, domul de căldură

„Se tot vorbește în ultima perioadă despre domul de caldură și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vastă arie de presiune atmosferică ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destramă norii și încălzește puternic aerul spre suprafață), iar în plan orizontal circulația este divergentă. Totodată această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, precizează ANM.

Fenomenul este descris de meteorologi ca o zonă extinsă de presiune ridicată, în interiorul căreia aerul coboară spre sol prin subsidență.

„O masă de aer cald prezentă la altitudini mari s-a deplasat dinspre nordul Africii către Europa vestică, creând o zonă de înaltă presiune (un blocaj atmosferic). Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă. Conform legilor fizicii atmosferice, comprimarea aerului (comprimarea adiabatică) generează o încălzire termică semnificativă spre straturile de aer din apropierea suprafeței solului și elimină aproape complet din umezeala aerului, permițând radiației solare intense să încălzească puternic suprafața. Această situație persistă de mai bine de o săptămână, astfel că țările din vestul Europei se confruntă cu un val de căldură timpuriu și excepțional ca intensitate și extindere spațială. Precipitațiile și norii lipsesc pe zone întinse din Europa, ceea ce este într-adevăr atipic pentru o perioadă din an considerată ploioasă din punct de vedere climatologic”, arată ANM.

Franța se numără printre statele cel mai afectate, ziua de 26 mai 2026 devenind cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor, cu o medie națională de 24,8°C. Temperaturile au depășit cu 10–15°C valorile obișnuite ale finalului de mai, iar peste 350 de stații au raportat recorduri, inclusiv 37,1°C la Hossegor.

Explicația fenomenului care a încins Europa

Météo-France subliniază că episodul a apărut cu aproape trei săptămâni mai devreme decât cea mai timpurie caniculă anterioară, ceea ce confirmă tendința de intensificare a fenomenelor extreme pe fondul schimbărilor climatice.

Valori excepționale au fost raportate și în alte state europene. Marea Britanie a stabilit un nou record național de mai, 35,1°C la Londra (Kew Gardens). În Spania, temperaturile au urcat până la 37,8°C în sud, iar Portugalia a înregistrat 39,4°C la Mora. Germania a raportat 33,2°C la Regensburg, iar în nordul Italiei, în Câmpia Padului, s-au depășit 35°C.

Masa de aer cald s-a extins și spre centrul și sud-estul Europei, însă România s-a aflat la marginea acesteia. Temperaturile au depășit frecvent 30°C, ajungând local la 32–34°C, cu 5–7°C peste mediile perioadei. Pe 26 mai au fost stabilite recorduri zilnice la mai multe stații, inclusiv Vărădia de Mureș, Țarcu, Voineasa, Șiria, Câmpeni, Reșița, Cuntu, Holod și Parâng, unde valorile maxime au depășit precedentele niveluri istorice pentru această dată.

Recorduri au fost consemnate și la temperaturile minime, cu depășiri la Bâcleșu, Gura Portiței, Parâng, Semenic, Sinaia, Târnăveni, Vârful Cuntu și Vârful Țarcu. Faptul că unele dintre aceste recorduri provin din zone montane indică prezența aerului cald pe întreaga coloană troposferică, confirmând rolul subsidenței și al comprimării adiabatică în încălzirea aerului la altitudine.

CITEŞTE ŞI: Curtea Supremă de Justiție a sesizat CCR! Argumentele prin care susțin că modificările aduse CPP nu sunt constituționale

125 de lei în plus la pensie pentru toți pensionarii români din această categorie, de la 1 iulie 2026